duminică, 8 februarie 2009

Unii isi merita soarta

Asa ma gandeam io azi, uitandu-ma de la geamul bucatariei la unu` din aia de cauta-n tomberoane. Sa nu ma credeti o inima de piatra, nici dispretuitoare fata de necazurile altora, dar ce-am vazut mi-a pus capac. Individul, asa cam intre 45-55 (daca nu cumva scormonitu` prin gunoaie l-o fi imbatranit cu 10 ani) da de un sac de plastic pus strategic de cineva (nu de mine, io le dau directionate, uite tocmai de-aia!) nu in tomberon ci sus pe chestia aia zidita care trebuia sa-l adaposteasca de fapt pe tomberon.
Il vad pe `mnealui (nu rau imbracat de altfel, ca am vazut si altii vai mama lor) ca ia sacu` sa se uite in el, si unde sa-l puna? fix pe tomberonu` fara capac, fix in gunoi adica! Probabil stiti (daca nu, va zic io) ca e o practica sa pui, daca ai ceva care mai poate fi folosit cumva, alaturi, nu in mizerie; deci saculetul respectiv continea asa ceva. Ei bine, rupe sacul si vad de sus ce era in el: haine, dom`le ! vreo 10-12 obiecte, diverse chestii (nu se vedea asa bine, scuze :)) ), posibil de copii mai mari (ca avem pe scara), posibil curate, la cat de frumos erau impaturite, vreo doua pelerine de ploaie chiar, in fine le ia, le imprastie, culmea - le impatureste la loc, le baga IN gunoi si inchide capacul tomberonului peste ele !!! Abia m-am abtinut sa nu-i strig de la geam, ca tzatza Mitza!
Normal, nu? Gandirea romanului al dreaq ! Daca IO n-am nevoie de astea, de ce le-ar lua ALTU`? Ha? si p-orma ce, tre` sa fie curate? ce, nu poa` sa si le ia ca mine din gunoi?

Hai sictir ca meriti !

Niciun comentariu: