duminică, 19 octombrie 2008

'limba de piele', ca de lemn nu se mai poarta

limba de piele este noua limba utilizata in comunicarea ideilor unor minti luminate; limba de piele este (si asa si trebuie sa fie) catifelata, matasoasa am putea spune, da fiori la contact si zdrobeste fin si elegant orice ridicare de spranceana a neputintei intelegerii. Limba de piele mangaie atat auzul cat si cururile persoanelor importante fara de care aceasta lume nu s-ar mai invarti deloc, da` deloc !
spicuim din dictionarul limbii de piele (fara traduceri, ca nu ma-ncumet, raman la fiori...):
- criza de followship
- eficienta, viziune, rezultate
- echipa de event planning
- Daca nu ai suficienta exprienta pt a deveni trainer, avem nevoie de plus valoare si in alte departamente. Scrie-ne!
- accepta o noua provocare: sa-si valorifice entuziasmul si experienta in vanzari intr-un mediu inalt competitiv
- X este prin excelenta un optimist si vede solutii si oportunitati unde multi vad probleme si dezordine. Este decis sa faca diferenta prin entuziasm, determinare si inovatie.
- Permanent ea isi incurajeaza cursantii sa se intrebe: “Ce pot sã fac ca sã fiu mai bun?”
- Studiile de cultura si eficacitate organizationala, invatarea experientiala precum si relatiile cu clientii sunt domeniile in care experienta lui Y este vasta si relevanta.

Ma opresc aici ca vomit. Ah, si daca le-ati vedea mutrele...cat de bine se potrivesc cu aceasta ''limba de piele''! (Si da, stiu ce inseamna followship & shit si scriu doaaaaar pentru ca am acumulat frustrari si nu mi-am pus la timp intrebarea de mai sus; sau mi-am pus-o da` inca ma gandesc la raspuns stand cu degetu-n gura cu o bala-n coltu` gurii, aighhhh)

Toate aceastea ne-au fost noua oferite doar de catre o singura companie, pe site-ul sau. Maine (poimaine, raspoimaine) citim altele....


Ahhhh, inca una rapida pe finalu` postarii (dar de pe al site)

Trainer-ul- Coach, facilitator sau mentor?

Ja, ja, das ist gut (o fi cu doi de t?) ! Ma voi culca absolut satisfacuta, dar si incitata pentru urmatoarele ore de intrebarea fara raspuns....



De ce mai scriu aici?

...cand scriu, ca de-o luna n-am mai semnalat nimic, cu toate ca-n luna asta muuuulte s-au cam petrecut, in special cu Scoala....
...pai scriu inclusiv pentru ca exista specimene ca asta din link, mai precis cel care si-a spus atat de ...aparte parerea lui despre nunta in pijamale : 'ar fi fost una UNICATA!' (sublinierea cu Caps ii apartine, probabil uimirea descoperirii cuvantului l-a determinat sa faca acest lucru). E la fel de posibil sa fi vrut doar sa se exprime mai plastic si sa o catalogheze drept ''furnicata'' (dezvaluindu-si astfel emotiile la doar imaginarea evenimentului, daramite consumarea lui) si sa-i fi tremurat mana pe tastatura. But then again, no.
A, am uitat sa va zic, semneaza 'marian buc', si asta ma pune un pic pe ganduri: marian bucuros, marian bucati, una bucata marian, bucata lu` marian, buca d-lui marian (hihihi), in mod sigur nicht 'marian buc(h)', si ezit doar pentru ca m-am obisnuit cu faimosul si inconfundabilul 'bucale' cand vine vorba de nefericitul oras.

marți, 16 septembrie 2008

La scoala. A doua zi

Hmmmmm. A doua zi. De dus, a dus-o tati, de luat - I`m in charge, cu bebe la pachet sa ia si ea aer, nu? Gandirea romaneasca de prestigiu international isi face simtita prezenta: parintii nu mai au voie in curtea scolii DELOC. Asteptam in strada, pe aleea in curba, in dreptul intrarii. Mai trec masini; unii fac cale intoarsa, poate cred ca-i manifestatie (sunt totusi ceva parinti, mai ales la astia mici). O doamna se-mpiedica de treptele de care va spuneam anterior (din dreptul intrarii) si cade, noroc ca pica alaturi, in iarba. Nu toti asteapta pe langa bordura, in strada (io nici n-as fi avut unde altundeva sa stau cu caruciorul), multi se inghesuie pe susnumitele trepte. Incep sa iasa copii. Da` cine-i mai vede in marea de parinti? Aberant ! incerc sa ma fixez pe poarta s-o prind pe-a mea exact cand iese, s-o pot striga macar. o vad, da` ce, credeti ca m-aude? aproape ca apuca sa iasa in strada cand finally ma vede. O iau rapid si incerc sa plec. In strada, un copilas de clasa I (coleg cu fie-mea) cauta pe cineva cunoscut din ochi; deocamdata nimeni, si e deja in strada, pentru ca tembelii nu s-au gandit cand le dau drumul din curte la astia mici, in a doua zi de scoala, ca poate intarzie vreun parinte, cu traficul asta, si ei ajung in mijlocul strazii singuri. I-am zis sa se duca inapoi in curte si sa stea langa ghereta sa astepte acolo. S-a dus. Si noi, spre casa, plus o mica plimbare.
Cat despre uniforma, raportez un nasture cazut la vesta; recuperat (in casa); cusut la loc. Vesta patata pe piept (cu lapte cica); spalat pata cu apa si sapun, usor, ca poate nu se usuca pana a doua zi; material de cacat, nu s-a luat pata; incerc maine cu detergent. Pantalonii (caci a fost cam racoare in opinia mea dimineata zilele astea pentru fusta) s-au frecat la tiv de marginea pantofilor; material de cacat, s-au format deja scame care atarna. Sacoul avusese manecile prea lungi; le-am dezlipit tivul (aveau termocolant in interior, doar am tras captuseala) si le-am recalcat cum trebuie. Una din ele a tinut doar ....pana azi. Recalc maine dimineata, odata cu camasa. Uniforma rezista dar n-o mai tine mult. Maine e a treia zi de scoala. Succes !

La scoala. Day One

Ploua infernal si noi ne caram, cu catel (- cea mare) cu purcel (- cea mica) inspre scoala, sa prindem deschiderea de la 'nove' (explicatii aferente in postul anterior). Treaba s-a 'deschis' in sala de sport pentru ca turna cu galeata, galagia a fost cinciplu amplificata de rezonanta scolii (nu ma corectati, stiu, si pe vremea mea se spunea cvintuplu), 3 clase de pitaci cu totul, colectiv la jumate pe cati am fost noi vreodata.
Una din invatatoare (nu a lu pitaca mea, slava Domnului!) ne sidereaza cu totul: tinerica, `naltuta, machiata asa, mai spre emo cu mult negru in jurul ochilor, ochi langurosi (iata, stiluri contradictorii, psihic labil? poate... :) ), un fel de jachetica rosie ca focu`, si-aci cade bomba, caci bomba ierea: fustita oarecum stransa pe corp, neagra, pana la genunchi, cu despicatura pe cracu` stang mai sus de jumatea pulpei (!!!!!), ciorapei negri transparenti cu model negru tigrat (!!!!!!!!) si pantofiori cu toc inalt usor sclipiciosi negri. Totul special pregatit pentru prima zi de scoala a micutzilor de clasa I (acu`, nu m-am hotarat, shcoala sau...scoala? cred ca nici ea n-a fost hotarata).
Final ziua 1 - uniforma rezista. fara pete, nerupta, fara jeg. A, si fara udarea picioarelor, mare lucru !

Am inceput scoala. Raportez. Before the Day-One

Nu io, io am terminat-o de mult, sau ea pe mine, ma rog. Fie-mea cea mare a 'intrat in sistem', cum imi place mie sa spun. A inceput caruselul. Si cum scoala se afla la noi in cartier, in capitala mandrei mele tarisoare despre care e vorba in aceasta poveste, recte blog, intamplarile legate de ea (de scoala) vor avea trasaturile caracteristice ale tarisoarei, nooo?
Before the day-one (mai precis in dupa-amiaza de duminica de dinainte de 15 sept): cand incepem scoala ? maine. maine cand? pai ultima stire (la noi) era de ora 9. Du-te si verifica, zice sotu`, un impatimit al jocurilor de noroc in ce priveste viata de zi cu zi (adica el pierde mai tot timpul :) in special in relatia cu statul).
Ma duc cu o prietena sa-i arat 3 strazi din Bucuresti toamna, nu noaptea (ierea orele 18 abia) pe drumul catre fostele noastre scoli, una viitoare a lu aia mica. Nu m-am gandit, nu m-am gandit ca e inchisa poarta in fata, nimeni in ghereta de paza, sa dam ocol zic, pana la intrarea din spate (mentionez ca urmare a apropierii alegerilor beneficiem de o scoala renovata din cap pana-n picioare, gard imprejmuitor ca la puscarie bashca doo gherete paza in dreptul celor doo intrari).
Ne plimbam pana la intrarea din spate. Buuuun. Poarta inchisa. Intru putin in panica (paranoia, deh), daca s-a schimbat ora, daca intarziem, daca.....hopa, aud voci din ghereta!
Fiti amabil, zic.....hmmngghhhhgg....FITI AMABIL !!...e cineva? ..... si iese EL. Jmecheru` ala de Caragiale - in spatele meu, tocmai se inspira pentru Cetateanul turmentat. 'Buna seara, va rog, ne lasati, sau ne puteti insoti pana la usa scolii sa vedem la ce ora este afisat ca este deschiderea maine?' 'Aaaaa, ati mai fost si ieri.' 'Da, siii?' 'Pai v-am retinut ca ati lasat poarta deschisa' 'N-am lasat-o decat pana am urcat treptele cu caruciorul (intrarea e in panta, of course); doamna cu care eram s-a intors si a inchis-o' 'Nu pot sa va las' 'Cand am fost nu se afisase nimic, doar mi-a zis cineva, vreau sa verific la ce ora este deschiderea, va rog' ....
.......'La nove....nove......la nove e deschiderea' 'Poftim? nu mai stiti romaneste? (ma infurii) da` dumneavoastra stiti ca este interzisa starea de ebrietate cand sunteti de paza?' - Caragiale imi da un ghiont sa ma-mpiedic, nu alta: 'da` de unde stiti ca sunt in stare de ebrietate?' 'Ei na......din experienta' (raspunsul meu pare sa-l fi descumpanit si repeta intrebator: din experienta?) 'Exact' ............il vedem plecand spre ghereta si speram ca vine cu cheia, sa verificam ora. Vine cu un inel de chei, alege una, o baga in yala portii, o freaca acolo de vreo 3 ori, o ridica in fata ochilor si mormaie: 'nu merge, nu pot sa va dau drumul' - si zambeste idiot, culmea, respectandu-si, probabil, ordinele de a nu da drumul nimanui sa intre in curtea scolii. Curte pazita de un paznic beat muci. Vive la Roumanie cu noi in ea !

joi, 11 septembrie 2008

Am revenit

N-am fost in vacanta.nu. am fost la concert la Iron Maiden. Si Bruce a avut toate inaltele la el. Si io am avut urechile larg deschise. Si mi-a cauzat. Si-am mai stat si-n fata langa boxe, sa nu-mi scape ceva. Si dupa concert am locuit vreo saptamana -doua langa cascada. Si am mancat zece zile perfuzii. Si pastile. Si mi-a fost frica de m-am kkt pe mine c-o sa crap, c-o sa-nnebunesc, ca or sa aiba copii mei o mama turbata, daca-or s-o mai aiba. Nu glumesc, a fost oribil. Mi-a fost FRICA. Frica aia care-ti ingheata creierul. Si io tin mult la creierul meu, asa neganditor cum e el. Si-atunci am luat sufletul si l-am folosit pe el. Ruginise putin conexiunea cu Doamne-Doamne (de nefolosinta, nu de alta) dar....a functionat, caci m-am rugat cum nu m-am rugat demult, sau poate niciodata, cu gandul la fetele mele, si s-au rugat si altii pentru mine si le sunt recunoscatoare mai mult decat pot s-o arat, si-am continuat sa mananc pastile .....si asa m-am mutat de langa cascada. Acum locuiesc mai departe, mai in luminis, mai canta greierii da` mult mai incet, ingnorabil, de altfel, ceea ce e bine, fata de acum o luna cand nu credeam sa mai ajung vreodata la vreun concert, nu credeam sa mai ajung vreodata undeva, de fapt, acum...pe 21 ma duc la Cohen, o sa ma vedeti pe gazon, io o sa fiu aia cu dopuri portocalii de urechi :). Toate astea astea poarta numele de Tinnitus, sau pe romaneste tiuit in urechi, da nu de orice fel, ci permanent, mereu, always, forever, sau cine stie? Oricum, ceva suficient sa te-nnebuneasca .... asta pana te-obisnuiesti...

joi, 31 iulie 2008

Zic si io precum prietenii mei: sa ne mobilizam, asadar !

Noua ne pasa. Voua ? Flashmob umanitar! Insa nu chiar atat de flash.
ESTI PIETON ? Vino cu o sticla de apa plata
ESTI CU MASINA ? Vino cu un bax de apa plata.
UNDE ? In piata din fata Casei Poporului- Palatul Parlamentului .
CAND ? Duminica 03 August orele 10:00-13:00
DE CE ? PENTRU MARAMURES BUCOVINA SI MOLDOVA APA NOASTRA FACE MAI MULT DE 300 DE LEI Pentru ca NE PASA ! VII , DEPUI APA SI PLECI. ANONIMI, UMANITARI CUM POT FI ROMANII CAND LE PASA. CITESTE SI DA MAI DEPARTE ! FORUMURI, EMAIL, BLOGURI ! AVEM trei zile sa aratam ca INTERNETUL ROMANESC ESTE O FORTA !!!


postez aici ce-am primit pe mail, cu amendamentul ca sper ca cine a initiat acest ''flashmob prelungit'' a gandit si capacitatea sa de preluare si transport a ceea ce se va strange, si ca acel cineva va avea si decenta de a nu se impauna cu ce au adunat altii. multam !

miercuri, 30 iulie 2008

IRealitatea TV - a fi sau a fi prost facut gramada...

Mostre de intelepciune facuta scrum de catre o paiatza si o dramoleta impreuna cu ''transmisionistii'' lor de prin tara, toate astea in intervalul in care vreau-nu vreau stau acasa si nimeresc pe Irealitatea TV:
- '' e aici un miros pestilentios...'' - un corespondent
- ''stimati telespectatori, apele au navalit, unele case mai au doar pereti, la altele fundatia a fost mancata de ape, casa a ramas suspendata...'' (?!?!?????) - o corespondenta ( :) )
- ''iata aceasta filmare facuta cu telefonul mobil, cele doua fete care se bat in clasa, iata, sunt in timpul orelor, se pare, iata, chiar in timpul orei de engleza... '' - Acest comentariu a fost facut cand, in timpul bataii dintre doo viitoare parashute in sala de clasa, totul filmat cu mobilul , s-a auzit pe inregistrare un hollywood-ian Oh my God ! :)))))))))))))))))) (asta-i apartine lu` madam Chiriac)

............


uffffff, si mai sunt o gramada, da` am memoria scurta...las` ca-mi completeaza astia stocu` imediat !

vineri, 25 iulie 2008

Una mai din primavara...

Fiind in coproprietate cu mama si ca orice om silit sa-si plateasca taxa anuala pentru locu` de veci, si mai ales pentru ca intrasem deja in prenatal deci aveam o gramada de timp liber, ma infiintez la numitul cimitir unde se executa (brrr ! prost ales verbu) plata. Acte, chestii, socoteli, am trecut cu totii prin d-astea. Pana sa termin, conform principiului 'cand n-ai treaba undeva e gol, cand ai treaba esti ultimul la coada de cinspe persoane', s-a umplut holu` coshmeliei de insi dornici si ei de plata taxelor.
Statul la coada mi-a dat fiori intotdeauna, incepand cu apusa vreme a lu` ceashca, la coada la ciocolata cu albinute pe ea, d-aia chinezeasca (ramanand astfel fan pe viata al ciocolatei), trecand tot prin coada ceaushista la oo, cand mai aveam putin de tot si mi-ar fi degerat (pe bune) picioarele (drept pentru care cred ca era inainte de Craciun, nu de Paste, ca restul mi s-a sters din memorie) si terminand cu coada de vreo doo ore la Arenele Romane la intrare la concertul Placebo de acu ...cati? 3 ani? (cine stie cunoaste!) cand mi s-a lipit o gagica cu tot cu tzatze si pelvis de spate de m-am intrebat retoric ''merit eu?''
Si-am stat, dragi tovarashi si pretini, cam cu acelasi gen de specimene de pe vremea....., cu o tzaranca-n spatele meu care simtea ca daca e un pic de aer intre noi ne vom desparti iremediabil, si deci baga mare cand mai facea lumea cate-un pas. O data, de doo ori, io si-asa de-abia respiram, imi lasasem in fata spatiu de doo burti, nu una, ca simteam ca ma sufoc, aia in cocoasha mea ! Ei, si nu mai pot rabda, a zecea mia oara cand ma-mpingea mai in fatza, mai in fatza, ma intorc si-i zic, pe tonul cel mai serios posibil: doamna, suntem la cimitir, va grabiti undeva?
Stiti, mi s-a parut c-am auzit asa, un oftat usor stresat, de genu`: ''are dreptate doamna, sa nu ne-mpingem'', din public.....mersi pentru intelegere, data viitoare-mi iau platosa !

Generatia +50 si noile descoperiri ale tehnicii

Nu vreau sa jignesc pe nimeni, nu vreau sa flutur aratatorul in aer, remarc doar cata tangentza are generatia de + 50 sau +60 sau + 70 cu minunile tehnicii care ne-nconjoara de ne ia tot aerul. Pai sa vedem: soacra-mea il cheama pe barbata-miu sa-i citeasca SMS-urile primite, maica-mea reuseste sa le citeasca, de trimis nici vorba, ma pune totusi sa i le mai verific from time to time, sa nu plece din telefon, cu telecomenzile astea pliiine de butoane ce sa mai vorbim, mai bine punem pe ''1'' canalu` preferat si gata, stim o treaba.
Inteleg nedumeririle, reticenta, dificultatea de a accepta si de a-si insusi ceva nou, mai ales cand niciodata n-ai fost spiritul practic al familiei. Ma amuza insa cand dau de cate-o mamaica sigura pe ea care tine sa te puna la respect gafand iremediabil.
Cum ar fi: la posta, la coada, io prima din prima (ce va mirati ashea, mi se-ntampla si mie anual !), p-orma o tanti, si p-orma vine mamaica ! Zice `mneai intai frustrata ca e deja a 3-a la rand, desi abia a aterizat: da` greu se misca de cand au pus calculatoarele astea, inainte se miscau mai repede, acu` de cand cu calculatoarele ... (calculatoarele fiind pentru majoritatea celor in varsta si - s-o recunoastem, ramasi cam neinstruiti - un soi de buru-buru, nu se stie ce e, de unde vine si ti-o trage cand nu te-astepti !) Tinta ratata ! Nu-i raspunde nimeni ! Si oricine stie ca treaba asta e terrribil de frustranta pentru babutze :)) O vad ca se foieste, vad ca are-n mana o factura (pare de Romtelecom si la ghiseul asta se platesc doar mobilele) si ma mananca-n cur (v-am zis cat de des ma mananca pe mine-n cur? ei, stati pe-aproape si-o sa vedeti !) s-o-ntreb:
- ce vreti sa platiti?
ea: - aici am stat si data trecuta
io: - bine, dar ce vreti sa platiti?
ea: - telefonu, vreau sa platesc telefonu, am stat tot aici data trecuta
io: - care telefon vreti sa-l platiti (ca nu se vedea exact ce factura era)?
ea, siderata intai, apoi triumfator ironica, cu evidenta intentie de a-mi da peste nas: cum care? ........public ! auzi, care telefon?
io: ????!!????!!?? (in gand: bravo, mamaie, ai glume-n program! - citat din colega mea de serviciu, thanks ! )
ea: (se muta la cealalta coada, aia buna, si-mi face semn vesela) aici am stat si data trecuta !

:)))))))))))) sau poate .... :((((( ca cine stie ce-o sa mai debitam si noi la varsta ei, daca ne lasa astia s-ajungem ....

Le punem, da` unde? Lasa-le si tu aici ...



Dupa cum vedeti, strada este (a fost si va fi) un maaare izvor de inspiratie, un adevarat ''izvor al minunilor'', al minunilor altora de ce le-a bubuit capu` sa faca.
Spre exemplificare, in cadrul actiunii ''sa ne strangem si noi gunoaiele separat'', au fost plasate pe strazi containere de plastic mari, viu colorate, sa atraga concetateanu precum musca la kkt. Scopul ierea, vaz bine, sa ne educe pe noi autoritatile (inca nu spun cine ca nu stiu exact cui i-a crapat teasta si-a fatat ideea locurilor de amplasare) sa exersam zilnic treaba cu ''plastic, hartie, sticla, plastic hartie sticla plastic.....''. Boon ! Si-n loc sa le bage ca oamenii, pe langa blocuri, ca doar nimeni nu-si cara cu el gunoiu` la serviciu, oricat de reciclabil ar fi asta (gunoiul, nu serviciul, desi...), tomberonezii le-au scapat pe strazile mari, prin intersectii, la curbe sau pentru suspans la traversare, in dreptul trecerilor de pietoni, cum ar fi frumosul exemplu din poza alaturata. Precizez ca e un loc unde te pot si amenda, pen`ca nici de-al naibii n-ai cum sa treci pe zebra, de preferat prin stanga, ca prin dreapta nici nu vezi cand, ce si cum te-a calcat !
A, si daca tot le-au pus, ce bine-ar fi daca le-ar mai si goli din cand in cand !

joi, 24 iulie 2008

Din categoria ''sa tesem frumos'', astazi: parcarile


cum sa-i explici tovarasului care, imbatat de ideea de a avea masina de la serviciu acasa, n-a gandit mai departe 'bah, da` unde-o parchez? bah, da` nu e autoturism' si a luat-o. A luat-o si-a pus-o. Nu la el la bloc chiar, ca ocupa cu ea strada plus doo trotoare, d-apai unde? pai nu ne-a dat si tata poterash (.. l-ash) neshte parcari asa, un pic, sa nu ni se usuce gatul facand turul cartierului? ne-a dat. Pai sa le folosim; dar...o stiti pe-aia cu Toma Caragiu 'Sapiens Alba Pertinata Coniferus - in traducere libera O Brad Frumos' ? si mai departe....cu aranjatul bradului in casa: 'daca e prea inalt in sus, aranjam cu vecinul sa-i primeasca varful prin tavan, daca e prea inalt in jos aranjam cu masuta si-i taiem picioarele'...
La tovarasul asta era mai lunga in fata, asa ca juma de masina doarme pe spatiul verde si pe trotoar...maine ii da tiru`, c-a vazut ca e lat destul, ti-o lasa si tie de-o trecere cu burta supta, ca de carucior nu mai zic, ca iar ma enervez, hmmmmm...!

Cat de mult conteaza o pana?





daca e aia pe care tocmai ce-am prins-o la concertul Metallica, enorm ! Una, ca e 'de la ei', a doua - poti sa le spui nepotilor cand o sa fi boshorog (in caz ca i-ai educat corect pe parintii lor si au stiut sa le explice cine e/a fost Metallica si ce vrea ea de la noi) cum ca uite, nu te-ai dus degeaba la `jdemii de concerte, ai si tu o pana 'din alea', a treia - cu aplicare imediata si zdrobitoare, statusul anuntator de succes (Duamne, ca nici nu-mi revin !) mi-a adus instantaneu 7 concetateni dornici de vorbe, aproape simultan; din conversatiile mustind de intelepciune extrag urmatoarele:
1. acu` pot sa zic linistita 'ce pana mea?' fara sa mi se impute riguros ca eu nu am asa ceva
2. chestia cu prinsu penelor la concert, dupa cum am stabilit cu o prietena care dorea secretul pentru un coleg doritor (caruia-i urez pe aceasta cale macar o pana de la Maiden - daca a avut finantele si inspiratia sa-si ia la gazon A, ca nici aia n-arunca asa tare), am stabilit, ziceam, cum ca treaba e ca la buchetu` miresii: ea-l arunca, daca e spre tine, te bagi si-l prinzi, no? asta daca nu s-a bagat cineva inaintea ta, cum era si io s-o patesc taman cu un pusti carator de bere prin public, care saracu mi s-a parut a avea o fractiune de retinere cavalereasca in aplecare, drept pentru care m-am aruncat io spre in jos; io zic ca un mic secret tot ar fi, ala poate s-o fi retras sa nu cad pe el si sa-l strivesc :D. Trageti singuri concluziile...
3. ai, n-ai treaba, te mai baga lumea in seama: ne-arati si noua pana? da` nu poti s-o pui pe webcam? da` de ce scrie 2007 pe ea? io-te de-aia, sa se mire aia care n-au fost si n-au prins, ca pentru cele mai bine de 6 ore de imbibare zdravana cu ploaie torentiala e buna si-o pana :P
4. in rest, ne-am pitit sub saci de gunoi (si s-a vazut dom`le, care-i omu` chibzuit de-avea pelerina-n casa, care-i omu` cat de cat instarit (dupa marimea sacului de gunoi !), care-i shopping-ar (dupa felurile pungilor din cap).
...am vazut un tip cu o punga de gunoi de-aia de la administrator, neagra, transparenta, lipita pe cap, cu cateva gauri total asimetrice si inutile (pen`ca in nici un caz nu respira prin obraz), arata intr-un mare fel omu`, ca un ciorap-plasa din ala rupt, de curvulitza obosita :))
Deci, a fost un concert super fain, pentru ale carui bilete am stat io cu vreo 3 luni in urma cu burta la gura vreo doo ore la coada, avand in fata doar 6 baieti tremurand de emotie ! (io am stat pe-un scaun - eram in Plaza - ca nu riscau aia sa le nasc si sa se-ntrerupa datu` biletelor). Mi-aduc aminte ca am ajuns cam tarandu-ma la casa respectiva, i-am vazut pe baieti la coada, am vazut fatuca stand degeaba, m-am asezat la rand zicand ca-n filmele cu mafioti: 'banuiesc ca stam pentru acelasi lucru, nuuu?'

si-am scris toate astea pen`ca sa nu creada onor cititoru cum ca-s numa chestii triste, niervoase sau frustrante in viata mea, ci si chestii faine rau, cum a fost ast concert (chiar daca ne-a plouat de ne-a muiat oasele, `tu-i mama ma-sii, si li s-a luat la proshtii aia curentu de la aparatu de pishat cafea, `tu-i mama ma-sii de doo ori!) !

luni, 21 iulie 2008

asta-i prea de tot ! da` bine ca nu-i la noi...

au si altii idiotii si nesimtitii lor, parca mai rau chiar !

doo intamplari mici de azi

Prima - in autobuz imi atrage atentia in dreptul unui scaun o gramajoara de hartii facute mici-mic; imi trece prin cap sa-mi ridic privirea si vad ca tipu de pe scaun tocmai maruntea ceva si facea frumos fluturasi pe jos (ce rima mi-am tras!). Ma bag in seama (io stiti ca sunt cu salvarea balenelor, reimpadurirea, jos ghertzoii, etc.) si zic pe un ton linistit, matern si resemnat totodata: de ce arunci pe jos? Tipu (unu cu lant gros la gat, Ag, nu Au, dar fata de ghertzoi tanar, inca fara burta) pare usor traznit: haa? Io revin in forta: de ce arunci hartiile pe jos? e urat ce faci (hahahahahaha asta a fost partea cea mai tare :))))) )...
Raspuns: si?
Io (tot mai resemnata): era curat pana sa vii tu......

intrebare: mai avem vreo sansa?

A doua - in parc, personaj principal - caruciorul rosu (da, e rosu :p): stau la o codita micutza la apa/suc si brusc ma trezesc ca acoperisul/cupola/copertina/partea de sus a caruciorului, cum vreti sa-i spuneti, pe care o dadusem pe spate sa-i vina lu piticu mai mult aer reshapat, ma trezesc zic ca se trage brusc in jos, se-nchide la maxim adica, de parca venea vreo furtuna si cineva mi-a ferit copilu` :) dar nu ! ce sa fie, ce sa fie? dom`le, nu, nu a trecut acceleratul, a trecut una cu un cur imens (si cand spun imens inseamna ca e de 3 ori cat al meu - ''pentru cine ma cunoaste'' asta inseamna foarte mult, sa stiti), un cur imens deci, si banuiesc cu ochii mici si impaienjeniti, de nu s-a uitat toanta pe unde trece....Imagine, sa tragi copertina caruciorului in jos cu curu` din mers, asta da isprava! de retinut pentru cand o sa am mainile ocupate cu plase si-o sa-nceapa ploaia !

intrebare- problema: sa se calculeze forta necesara........huooooooooo!!!!!

duminică, 20 iulie 2008

da ce va deranjeaza de fapt?

ieri am vrut sa-mi iau inghetata de la o toneta. Abia venise marfa si n-avea un` s-o bage pen`ca toneta era plina de gheatza. Mamaie responsabila se apuca de fata cu noi, ceilalti, de la coada sau trecatori, sa curete toneta. Cu ce facea ea asta? cu o cheie francezaaaa! ba nu, ca daca n-are nu-s ce mecanism mi-a zis sotu` ca nu-i franceza, e simpla; oricum avea vreo treij` da centimetri si dadea cu ea cu sete-n gheatza care sarea peste tot, inclusiv peste colega ei care halea langa.
ma intorc sa feresc cupilu care shedea in ham, ii zic: puteti sa va opriti un pic sa iau si io ceva si plec? Raspuns: da ce va deranjeaza? ca nu sare nimic - zise ea in timp ce zburau bucati in jurul ei si aproape de mine si pe colega ei natanga care continua sa manance sub grindina....
no comment.....

simt ca turbez ! de ce? UPC !

pai doar pentru ca mama are o ghiulea de picior si pe ea scrie clar UPC, si de voie-de nevoie am ajuns la o casierie (tot de cartier, ca io nu mai ies din cartier :)) ) sa platesc cablul. Iata epopeea mea in 5 vizite la casieria UPC amenajata insolit intr-un apartament la parterul unui bloc (5 trepte inalte fara rampa carucioare):

- prima vizita: ma inscriu pe aleea catre blocul cu casierie; realizez ca sunt cu caruciorul si n-are rampa. De obicei rivalizez cu Van Damme, dar treptele-astea-s inalte....hmmmm....uite un nene ''de paza'', poate m-ajuta el. Nu zic nimic, apuc caruciorul vanjos, urc, ajung sus, nenea nici nu s-a clitit de pe scaunelul lui, poate p-ala e angajat sa-l pazeasca, daca i-l fura cand se scoala?
Inaintez spre casierie: vreau sa-i platesc lu` mama mea abonamentul pe 6 luni (deci io vreau sa va dau bani, ba, daaa?) si vreau d-ala ieftin, cum procedez, intreb? Pai se poa` numa daca semnez din nou, pe noul pret, si promit pe cuvant ca nu plec mai devreme de 2 ani de la magariile lor decat daca marchez meleonu ca pedeapsa. Mda, nu-mi place cum suna, zic ca revin dupa ce reflectez la marea oferta.

- a doua vizita: am reflectat, lu` mama mea ii e indiferent (''macar sa mai traiesc io doi ani'' - God, I hate this !), ramanem pe UPC, ma duc din nou, tot in cadrul plimbarii zilnice cu caruciorul, evident (si tot evident, de cand e in vacanta, cea mare e pisti tat cu mine, cu cin` sa stea?), ajung la scari, urc tot ca Vad Damme, de data asta boscorodind in barba, poate-poate, nenea tot nesimtit cum l-am lasat.
Iar ma duc la ghiseu, zic: gata, m-am hotarat, zice, mereti in spate la baiatu care face contracte, uau unde l-or fi bagat, unde era debaraua? merg, impingand si tragand de carucior ca de un sac cu cartofi, ma asez istovita pe scaun in fata tipului si-i zic ce vreau. OK (Doamne, asa simplu? ntttttt !), facem act aditional, azi 11/06/2008. Ma uit inainte sa semnez si vad: aplicabil incepand cu luna urmatoare semnarii lui; ahaaaaa, ce bine ca pot plati din iulie cum voiam. Imi confirma ca nu se poate plati pe loc, dar explicatia lui de parashutat a fost ca nu figureaza inca in sistem !!! Ta-daaaaa ! De ce ? ca ''il baga baetii mai tarziu''......in fine, urmeaza sa revin la inceputul lui iulie.

- a treia vizita: ma duc, in ansamblul deja binecunoscut, la casierie, cam pe 10 iulie, nesimtitu` la locu lui, pe scaunel, deja mi-era mila, daca are artroza, lumbago, etc, nu poate cara bietu` om nici o plasa de la piata darmite un carucior, enfin, zic lu` casiera: am venit ca sa platesc. Ce sa platiti? stiti, la mine nu figureaza nimic pe iulie, inseamna ca ati platit !!!!!!!! (Doamne, e plina lumea de tampiti si io-i caut peste tot !) Femeie, cum sa platesc, acu vreau, aaaa, pai poate nu a fost emisa factura! Bine, dar am un act aditional, trebuia....deja....suntem in 10 iulie ! Ei, ''n-au apucat baetii sa-l bage in sistem'', mama lui de sistem ! si nu pot sa platesc? ba da, da` mai scump, pai de ce-as plati mai scump cand am semnat un contract? Iar fiinta aceea care numa` trestie ganditoare nu erea imi zice fabulos: pai ce va deranjeaza, ca se decaleaza cele 24 de luni ! Bre, nu poti sa-mi iei 34 cand io am semnat pentru iulie ca 22, daa? N-ai cu cine, vorba lu` Naumovici ! si ies.

- a patra vizita, dupa vreo 4 zile: again, chiar daca v-ati plictisit de caruciorul meu :D, urc cele 5 trepte inalte. Ma duc tinta la aceeasi casiera nesarata si intreb direct: va apare actu` aditional in
sistemu` lu peshte? nuuuuu??? nici acum??? (mi se zbate o vena si mi se subtiaza vocea) Minune !!! se ridica nesimtitu` si se apropie de ghiseu si de mine; il vad si-l atac (ca n-am mai rabdat): e a patra oara cand vin si niciodata nu ati catadixit (aici s-a bulbucat, hihihi) sa va miscati de pe scaun sa ma ajutati cu caruciorul pe scari si acu` ca am ridicat putin vocea v-ati dezlipit? Casiera: domnu` e aici sa ne protejeze ! (Hahahahaha !) Io (tot la el): da` ce credeati ca-i fac doamnei, care de fapt n-are nici o vina, c-o strang de gat? Hai duceti-va si va asezati, stati pe scaun, nu e cazul sa va sculati ! (a fost cam neclar pentru el ce sa faca, in momentul ala, cred c-ar fi stat :D). Madam mi-a dat un nr de telefon cica sa sun acolo sa intreb de ce nu apare actu meu in sistemul lor de kkt. Am iesit in aplauze (adica ashea-mi suna-n urechi, ca tot am carat solo caruciorul).

-intermezzo 1 - sun, apas tot felu de extensii, vorbesc cu un pusti, cred, care-mi promite ca o sa ma sune sa-mi zica de ce
- intermezzo 2 - peste inca o zi sun din nou, dau de o gagica, aaaa da doamna, apare actu`, totul e in regula (trecuse oricum o luna si cateva zile de la semnare), uraaaa, ma duc sa-mi dau banii !

- a cincea vizita si ultima pe anu asta (c-am platit pe 6 luni ;) )! (sa dea Dumnezeu !) - ghici! urc caruciorul, ie altu la primire care culmea, e-n picioare, vine spre mine, o minune?? o anu, vine doar sa-mi spuna SA LAS CARUCIORUL CU COPILUL IN EL ORI IN DREAPTA ORI IN STANGA LA INTRARE, AFARA !!!!!!!!!!! Huoooooooooooooooooooo!!!!! Io, cum ma stiti: ce zici dom`le, nici nu ma gandesc si intru hotarata peste el; boul da sa ma blocheze, vede ca aproape-l calc cu rotile si se-ntoarce ca copchilu rasfatat la ma-sa: are voie? proasta da din cap: da, da. Io catre l`imbecile: cum dom`le sa-mi las copilu` de doo luni in carucior afara? ce, am un pepene si-l las la usa? (desi e ca un pepenas, manca-o-ar mama pe ea de buflici ! :)) ) asta ca nu, ca e nou, ca azi e prima zi (hopa, a plecat nesimtitu? a venit idiotu), ca are si el nepotei (imi venea sa-l intreb: sunt intregi? da eram prea cinica), platesc si ...........ies, in sfarsit !

recitind, texul asta e plin de invective, se vede ca-s inca niervoasa rau ca-s amintirile proaspete :D

Calda nu e rece, daaa?

La un restaurant (de cartier, evident) unde uneori ne place sa mancam pentru ca bucataru` gateste bine si nu ne gaureste nici punguta cu doi bani, comand o sticla de apa plata la jumate` pentru cea mare, ''calda sa fie, ca altfel face rosu in gat''.
Paranteza: uite, io as face asa, un ''trening'', la toti astia care lucreaza in domeniu, macar sa priceapa ce vrea omu cand cere ceva, macar atat !
So, comand sticla, fatuca se uita la mine cu ochi umezi si zice: calda? da , zic, nepusa la rece. Aha, zice, si pleaca sa se lupte cu balaurul. Din pacate balaurul a doborat-o, se pare, pen`ca mi-a venit dupa 5 minute cu o apa plata la jumate RECE SI ABURITA; daca era bere era perfect, dar asa....zic: am cerut o sticla cu apa mai calda, nepusa inca la rece, pentru copil.
N-avem, vine raspunsul aburit si el, apa e la frigider. Pai cum, zic, toata apa plata la jumate pe care o aveti in restaurant e pusa la frigider?? Nu, zice, ceea ce era mai mult decat evident. Pai, atunci da-ti-mi va rog o sticla de apa plata la jumate din acelea pe care le aveti depozitate si nu le-ati bagat inca in frigider, OK? acum ati inteles? Aaaaaa, daaaaa.......
Victorie ! Dupa inca 5 minute apare cu ''steclutza''....asa cum o cerusem de prima data ! Ce pana mea era asa greu, ha?

sâmbătă, 19 iulie 2008

ce-mi place de Sensiblu......ba nu !

asta-i de vreo saptamana, da` mi-am propus s-o tin minte (stiti ce patesc de obicei? ma enervez, ma amarasc, ma mir si raman cu mirarea si cu nervii, da` fir-ar sa fie uit - in timp, totusi, ca nu m-a vizitat scleroza in forma ei romantica - de la ce m-a luat)
aveam nevoie de aspirator nazal cu baterii pentru bebelushi (treceti peste denumirea incalcita, ii zicem ANBB, ca e personaj principal); vazut pliant sensiblu cu ANBB in el; vazut - placut (ce sa-i faci, nevoile si neamul) recte mers la sensiblu cu copchii dupa mine (ca mai am una bucata atotvorbitoare, ca mama-sa, deh !)
Intru, cer frumos ANBB si mi se spune n-avem. Nimic frustrant pana acum, but shit happens anywhere: imi zice don`soara ''mda, n-avem pentru ca stiti, e cam scump si noi suntem farmacie de cartier (remember, eram intr-un sensiblu, renumiti pentru preturile lor magaresti) si daca doriti gasiti la Plaza ! Daaaahhh?? zic, pentru chestia asta ma trimiteti la Plaza? pai aveti in vitrina chestii mai scumpe decat ANBB-ul meu... nu-i normal ! Stim, dar, ce sa facem, n-avem, daca ramanem cu el? (*&^%#^*$#&% !!!!!) Doamna, suntem intr-un cartier mare unde se da lumea-n stamba numa` cu 4x4, nu vi se pare putin absurd? Pentru o bucata atatea precautii? (sa nu uit, aparatul, sofisticat fiind, costa 200 de lei, dar pentru comparatie un cearceaf de patut de la fratiorul lor miniblu e 90 de lei, asa caaaaaaa... poate ca nu i-as fi dat, dar chiar aveam nevoie)
Paaai (se gandeste intens don`soara) am putea sa va aducem maine unul daca ne dati un aconto. Whaaaaat? Mi s-a aprins beculetul rosu. Glumiti, nu? sa va dau si bani in avans? Gizas !
Apare doamna diriginta de farmacie, impozanta, si mediaza situatia: o sa va facem comanda pentru aparat, lasati-ne un numar de telefon (offffffff !) trec in fiecare zi la plimbare prin fata farmaciei, ce Dumnezeu? pnetru un aparat de 200 de lei? pai aveti cantar in vitrina de 500 de lei ! lasati, nu de mai trebuie numarul, da` veniti maine, daa? Noooooooo, am vrut doar sa vad ce faceti, ma plictiseam si-am zis sa cer ceva ce n-aveti, sa ma joc putin :D:D
Am rezolvat a doua zi, din pacate n-a fost suficient de performant pentru ce muci avea bebelushul de fie-mea, asa ca pe langa ca m-am enervat am aruncat si banii pe fereastra, ufffff, si-am ramas si la bagatul aspiratorului la ore nebanuite ! (pentru nedumeriti, exista totusi un sistem de scoatere a mucilor la astia mici de tot, o terminatie tubulara de plastic atasata la teava aspiratorului mare....brrrrrr, da` macar e eficient)

Nu incetez sa ma mir

la cate am de varsat, sa-ncep cu ceva foarte recent, din dupa-amiaza asta: sunt in scara blocului, stau la 3, urc pe scari inceeeeet, inceeeeet pentru ca am o pitica de doo luni in ham (God, era sa scriu in lesa :)) ) si sa n-o balangan prea tare, cu dreapta incerc sa-mi tin geanta si cheile, cu stanga car 3 sticle de apa (total 4,5 litri apa + 5,5 kile copil + ...nooo, ce conteaza cate kile am io si ce urat gafai? ) .
Hopaaa, vecinu` de la 4, da, cel amabil pe care nu-l lasa nevasta sa fumeze in casa, banuiesc ca de-aia prefera fumatul pe scara, la geamlacul dintre 3 si 4, including placerea de a azvarli chistoacele (uneori fumegande, pentru suspans) din doo deshte catre etajele inferioare in cadrul oncursului: ''unde pica oare azi?''.
Ei, vecinu e in forma, uite-o pe doamna, ce copilas dragut, eeeeiiiiii, tzitzitzigluglu si alte de-astea....si da sa se joace un pic cu mana atarnanda a fie-mii, atarnanda, by the way, pe langa tzatza lu` mama sa; imaginati-va un pic ce sentiment, ce fior m-a cuprins....de scarba, evident :D
Asta a cam fost tot ce i-a trecut prin cap sa faca, dupa care a luat-o vioi in sus pe scari, la cei in jur de 50 de ani pe care-i are...i-am facut loc spunandu-i ''io urc mai greu'' (ca am de carat, de ce mi-ai da o mana de ajutor?).
Stiu, povestite, frustrarile mele s-ar putea sa nu mai aiba intensitatea simtirii, deci s-ar putea sa ma si las de chestia asta dupa vreo 3-4 zile (pen`ca da, am astfel de frustari zilnic, voi nu?...nuuu?? aoleo ...)

justificare

frustrarea vine din faptul ca nu mai reusesc sa ma adaptez nesimtirii inconjuratoare, sa ma adaptez, adica sa o ignor. tratament? poate doar sa scriu aici (write it down, baby, write it down !) ca sa nu-mi mai innebunesc sotul (care are si el problemele lui :)) ).
ce sa spun? ca am uneori impresia ca-s nebuna pentru ca am pretentii de comportament civilizat de la cei din jurul meu? sau ca ma intreb alteori daca cei din fata mea isi mai scot la plimbare micul neuron? uneori te doare, alteori iti vine sa urli, poti urla impreuna cu mine daca vrei ;) sa haulim, deci....
a, si n-am valente scriitoricesti, e doar un loc unde, ca sa nu ma doara pe mine capul, imbuteliez urletele....