duminică, 18 ianuarie 2009

Prostii de anu` trecut de care am uitat sa va zic

1. Le stiti pe babele alea de pe la cozi care vrei-nu vrei te introduc in conversatie, nu? hai ca le stiti, cu siguranta. Ei bine, la Mega (unde altundeva decat locul unde m-as impusca cu placere, dupa ce le-am strans de gat pe toate minunatele lucratoare in frunce cu shefele de tura?), la coada, in spatele meu se-agita o baba sa converseze cu bebeul meu. Pe bune ! Lugu-lugu, ba-ba-ba, etc., a mea - nimic, tragea cu sete din suzeta ei si rotea ochii ca radaru`. Baba - sa zica ea ceva, normal: saraca ! De ce saraca, zic (strangand usor pumnul zvacnit si repetandu-mi intr-una: linisteste-te - caci deja era too much for me) Daaaa, zice, saraca, cum suge ea suzeta... io, siderata: paaaai, daaa (negasind nimic de talia conversationala a babetei).
Ea, apoteotic:
- Stiti cat ii dor pe ei obrajorii de la suzeta?
Eu (nestiind ce sa aleg intre a desface manerul caruciorului s-o bat cu el peste gura, sa ma prabusesc pe jos de ras sau sa-i dau niste bani sa-si ia o ciocolata sa mai secrete si ea niste d-ala cu ''-ina'' la sfarsit, d-ala ''de fericire'') raspund stins:
- Credeti c-ar mai sta vreun copil cu suzeta in gura vreodata?
- (ea - nu prea convinsa): credeti?
- (eu - privind-o fix, de data asta): Absolut !

Muhuooaaaaaaaaaaa!

2. Mai ma gandesc - vorba lu` Fulga - ca mie-mi zboara amintirile ca paserile ceriului


P.S. Fix acum ascult o stire criminala la teveu, de politica, evident, romanesca, of course, si care se intituleaza criptic ''Pandele s-a razgandit''. In aceasta frumoasa stire, un grup de tovarasi cetateni demonstreaza in strada, iar un domn negricios bine imbracat in haina sa de piele imitatie de vinilin dirijeaza cu aratatorul in ritmul scandarilor care-mi zbarlesc parul de pe mana dreapta si putin la ceafa: ''Pandele nu pleca'', cu un miraculos accent pe ''le''-ul final din Pandele. Incercati acasa. N-o sa va pare rau. Indicat in special pentru cei plecati de-acasa pe meleaguri straine (nu cu sorcova), spre aducere aminte.

marți, 6 ianuarie 2009

Sa ne radem cu ai mei (part one - review)


Un prieten - coleg al sotului meu a ''panseiat'' acum ceva timp, vazandu-mi progenitura cea mica in carucior (vestitul carucior - a nu se rata postarile anterioare) astfel: ''si cand te gandesti ce inofensivi sunt cand sunt mici...''. I`m not gonna take credit for it, da` tot nu-i dau numele, doar il citez cu placere.
In acest spirit vreau sa rememorez aici (noroc ca le-am mai scris pe ici pe colo) cateva din nazdravaniile dragei mele Number One, asta pentru ca vine tare din urma Number Two (deja ne sparge urechile cand vrea sa ia cuvantu`) si vreau ca lupta sa fie egala (desi asa ceva nu exista).
Dintr-un vechi caiet mazgalit ulterio chiar de dansa, spicuim dictionarul pana la varsta de 2 ani (va este util daca incercati vreodata sa faceti conversatie cu vreun plod la varsta marilor descoperiri gen caca si partz:
caca = gata / cartea / evident....caca
cotoc = te rog
chie = scrie
paiele = picioarele
buf = a cazut
pica / pichica = paturica
sape (cu sh) = sapte
papu = patru
cotoiu = carucioru`
misiiii = mersi
capaaa = canapea
base / mase = (in) brate
pits = partz
atunu = inca unul
tonu / tunu = telefonu`
papacu / capapacu = capacu
zozo / dozu / tozu / tuzu = televizoru`
chisa = inchisa (usa)
putura = pra-ji-tu-ra
comana = telecomanda (normal, care sa fie printre primele cuvinte ale unui copil normal? daca era baiat va ziceam si cum zicea fotbal)
baca = imbraca sau dezbraca, dupa caz
chipiiii = copiii
butie = bucatarie
fagie = sufragerie
cafaaa = cafea (tigari nu i-am dat, sa stiti)
daga mama = draga mama
Asaaaaaaaaa. Acum stiti cat de cat (aia fara astfel de accesorii) cum se exprima de fromos si coerent aia mici cand sunt tare mici.
Mostre de conversatie de pe la 2 ani? Imediat!
Buni: Hristos a inviat !
Number one: Da !

Buni: Ma duc sa fac pipi, tu stai cuminte aici.
Number One: Du-te fa pipi, fa pipi pe fund!

Number One isi baga o foita de staniol in ureche (nu intrebati de unde provenea, n-a retinut nimeni) si se intoarce spre tat-so care statea langa ea in pat: ''Eto, tati, eto (si nu, nu suntem de nationalitate bulgara, poate-s reminiscente de la Studio Hix)''
Tati ii arunca staniolul, evident, iar Number one, suparata ii spune: ''Tati, intoace-te si uita-te la tuz'' - impingandu-i capul cu mana.

Si nazdravana de Number One a crescut, i-au venit idei mai multe in cap, ca deh, au inceput sa ne ajute si minunatele programe cu ''desene'', drept urmare pe la gradinita, cam pe la 4-5 ani deja, aveam parte de urmatoarele momente:
- ''tine te rog putin ADN-ul animal, l-am amestecat cu niste bomboane''
- ''lui Dexter i-a luat foc paru si i l-a stins Dee-Dee cu apa si dup-aia Dexter a avut chilea''
- tata foloseste ''aparatul de bierberat''
- ''Ce e asta, draga mea? O barca. De care? Cu motor. Si asta? (o yola, stiam ca nu stie cuvantul dar ma asteptam sa zica tot barca, eventual cu panze sau...) Asta e un flutism, ca nu stiu cum ii spune!!!'' (in acea perioada aveam ''a fluti'' si ''fluteste'', desi stia foarte bine cum se spune corect.
- ''desenul asta (animat) e inpricosator''
- in magazin: ''mama, de ce ai luat coca-cola? nu poti sa iei si ou kinder? nu mai am bani. Pai cat costa un ou kinder? cat sticla de cola. pai atunci ia-mi si un ou kinder. nu mai am si de kinder, am avut doar de cola. nu inteleg, mama...
pai uite, am 1 leu in buzunar, si la magazin 1 mar e 1 leu si o para e tot un leu. cate pot eu sa-mi cumpar cu ce am in buzunar? aaaa......nu stiu mama. fii atenta: 1 leu in buzunar, 1 leu maru`, 1 leu para. ce-mi cumpar?
la care fie-mea fericita: Pepsi !
- in brate, in autobuz: langa noi o tipa insarcinata; schimbam doo vorbe, coboara cu o statie inaintea noastra si ii urez nastere usoare; la care dumneaei cu aplomb (fie-mea, cine?) ii striga din urma: ''nastere placuta'' :O
- prima vizita la Observatorul Astronomic, ne uitam la luna prin telescop, si-auzim un racnet: ''planeta-cascaval ! uite planeta-cascaval!'' caci da, dragii mei, luna vazuta cu tot cu craterele ei prin telescop seamana perfect cu un svaiter :)

Si stiti ce? care-aveti ce povesti, povestiti si-aici, ca astea ne fac viata zideziinromania mai frumoasa si suportabila.

Ce poate face un gardian public in 3 secunde?

Si-am zis gardian public ca banuiesc ca asta e doamna in salopeta neagra (venindu-i horrribil, la naiba, bai za uei) pe spinarea careia scria cu litere mari Politia Locala.
So, ce face dark lady (mai mult dark decat lady) in cele 3 secunde monitorizate? pai trece nepasatoare pe langa malacu` de 2 pe 2 atasat la bemveu` negru mana a cinspea cu portbagajul deschis exhibandu-si (portbagaju`, nu malacu`) perechi de adidasi toate marimile, modelele, portofele piele (sau nu), si alte produse de total sezon la minus nu`s cate grade, deci madama trece ca si cum individu` nu se exista, dom`le, sau avea minim ghereta cu acte-n regula, asta una la mana, a doua la mana, ambele de data asta, caci cu ambele isi desfacu nu`s ce pachet sa haleasca, si a treia la mana, de data asta la mana dreapta doar, din care i-a scapat pe jos ditamai pogonu de hartie mototolita, daaa, sigur i-a scapat, caci nu pot crede ca dreapta ar fi facut cu buna stiinta mizerie in timp ce pe stanga scria clar ''Politia Locala Pastreaza Ordinea"!
Si toate astea in doar 3 secunde ! Asta da eficienta!

luni, 5 ianuarie 2009

Back in business

Fratilor, yes ! I`m back ! Sigur ca as fi avut in aste doo luni si ceva material cacalau de rumegat, sigur ca m-au mancat palmele s-o si fac, dar la fel de sigur ca viata iti ofera nenumarate posibilitati de petrecere a timpului tau pe care l-ai fi vrut liber in cu totul alte feluri, cum ar fi la doctor (nimic grav, nu va speriati, clasica viroza cu extindere la plodu cel mic, deci usor mai complexa treaba), la bucatarie (aici sotul meu va jura cu mana pe inima c-oi fi stat in bucataria altcuiva, ca a noastra nicidecum, finc-a murit de foame), la supravegheat lectii de clasa I (mama lor de lectii si de litere si dictari si ....noroc ca la mate merge ultrarapid, wheuuu..!), deci da, cica am fost ocupata.
Intre timp, vizitatorii mei numarati pe degete (uneori de la o mana, alteori si cealalta si niciodata adaugand vreunul de la picioare) m-au gasit fie prin amabilitatea link-urilor unor persoane tare faine (pe care le banui ca m-au vizitat chiar ele insele, in marea lor mila, altfel cum? si multumesc :) ), fie, zic, calare pe motoare expunandu-si variatele probleme de zi cu zi (ca doar suntem la zideziinromania, nu?? )
So, in july, m-am dezvaluit celor 2 (doua) personaje care au dat pe la mine:
- ''cum sa citesti sms-urile altora'' - ...but who the fuck cares?
si extraordinarul si inegalabilul - ''cum sa tratezi un prost'' - cu grija, monser, mai ales daca are mintea odihnita ca cine-ntreaba.
Mai departe, august s-a umplut cu:
- 3 cautari pentru flashmob-ul cu apa, stiti voi,
- ''noile descoperiri ale tehnicii'' - dom`le, in epoca national geografic, Descopery-vreo 3-4 canale, basca reviste si pliante promotionale la ultimele racnete ale doamnei Tehnica, va mai obositi sa cautati pe net asa vag?
- (asta-i tare, imi vine sa plang) ''prietena mia nu mamai baga in seama'' - nici in zeama, banuiesc, de unde si tristetea
- ''asta e prea de tot'' - asa mi s-a parut si mie
- ''statusu ala cu tiru'' - never heard of
- vreo 3 de ''sensiblu'' - veti vedea ca farmacia asta va strabate ca un fir rosu intreg pomelnicu de cautari ce dau spre mine, asta din cauza ca M-AM ENERVAT RAU ASTA VARAAAA ! NA!
- si absolut flatantul ''cur imens'', si-nca de doo ori, ajuns la mine nu ca m-as fi laudat io, ci ca am pomenit de-al alteia intr-o postare ''din parc''.
Da` septembrie ce-mi zarea?
- din nou ''cur imens'' - nu pot sa cred draga ca n-ai dat de el pana acum :O
- ''cum sa-mi tratez mirosul urat al gurii'' - daca-i dimineata dupa betie, baga repede un castravecior murat, taie si greata ta, si greata partenerului (din nou :O)
- ''lasa-le tu pe ele'' - asta daca n-ai avut muraturi in casa, pleaca tu primul, mah !
- sensiblu, again, cu cantar, fara, si altele.
- ''ma simt frustrata'' - si eu, de-aia scriu aici. Nu, tu nu poti sa scrii aici, fa-ti blogu` tau, dah?
Octombrie, faza pe internet (gluma asta bashita e pentru aia mai batrani cu Cantarea Romaniei iesita si pe nas):
- ''ma simt frustrata'' din nou - fata, ti-am zis, fa-ti un cont si varsa. Nu, nu asa, am zis intai fa-ti un cont; na, ca....
- sensiblu...normal,
- ''cur imens'' - nu poooot sa cred ! p-asta il cauta ''frustrata'' si nu-l gaseste, se fugaresc la mine pe blog; sau or fi mai multi care cauta cur imens? hmmm! pai acuma-mi spuneti?
Sa-i dam bataie, cu noiembrie:
- sensiblu de-un milion de ori (domnilor, pricepeti ca e nashpa farmacia, dah? indiferent de locatie)
- ''sa tesem frumos'' - p-asta nu mi l-a luat mama
- ''cum ma tratez de oftat des'' - offf, stiu si io? n-avem, nu putem
Iar decembrie a fost de-a dreptul luna cadourilor, ia priviti:
- ''dictionarul limbii de lemn'' - acu cioplesc la el
- ''modele gherete'' - reveniti, nu-s asa buna la desen
- vacanta mare pisti'' - never ever ever!
- ''stare de ebrietate la scoala'' - doriti sau vreti sa scapati?
- ''sunt frustrata'' - asta sigur ma cauta pe mine
- ''fete cu cur imens'' - cred ca saracu din lunile trecute a avut vreo experienta nefericita si s-a gandit sa detalieze mai bine cautarea, hihihi
- ''turbez'' - promiti ca nu ma mushti?

Anul 2009 a inceput fulminant, cu o plaja foarte larga de personaje, unele cu aspiratii inalte, cum ar fi cautarea ''palatului alhambra'' sau intrebandu-se ''cum ma raportez la viata'' (indiferent ce naiba o fi vrut sa zica, il bagam la inalte, sa vedeti mai incolo...), iar altele cerand prozaic, fara pic de romantism, ''filmari cu fete care asi dau drumu'' la vale, completez io, sa mearga si sub 18 ani :O
Astept provincia. Desi....

Hai la multi ani, by the way !

duminică, 19 octombrie 2008

'limba de piele', ca de lemn nu se mai poarta

limba de piele este noua limba utilizata in comunicarea ideilor unor minti luminate; limba de piele este (si asa si trebuie sa fie) catifelata, matasoasa am putea spune, da fiori la contact si zdrobeste fin si elegant orice ridicare de spranceana a neputintei intelegerii. Limba de piele mangaie atat auzul cat si cururile persoanelor importante fara de care aceasta lume nu s-ar mai invarti deloc, da` deloc !
spicuim din dictionarul limbii de piele (fara traduceri, ca nu ma-ncumet, raman la fiori...):
- criza de followship
- eficienta, viziune, rezultate
- echipa de event planning
- Daca nu ai suficienta exprienta pt a deveni trainer, avem nevoie de plus valoare si in alte departamente. Scrie-ne!
- accepta o noua provocare: sa-si valorifice entuziasmul si experienta in vanzari intr-un mediu inalt competitiv
- X este prin excelenta un optimist si vede solutii si oportunitati unde multi vad probleme si dezordine. Este decis sa faca diferenta prin entuziasm, determinare si inovatie.
- Permanent ea isi incurajeaza cursantii sa se intrebe: “Ce pot sã fac ca sã fiu mai bun?”
- Studiile de cultura si eficacitate organizationala, invatarea experientiala precum si relatiile cu clientii sunt domeniile in care experienta lui Y este vasta si relevanta.

Ma opresc aici ca vomit. Ah, si daca le-ati vedea mutrele...cat de bine se potrivesc cu aceasta ''limba de piele''! (Si da, stiu ce inseamna followship & shit si scriu doaaaaar pentru ca am acumulat frustrari si nu mi-am pus la timp intrebarea de mai sus; sau mi-am pus-o da` inca ma gandesc la raspuns stand cu degetu-n gura cu o bala-n coltu` gurii, aighhhh)

Toate aceastea ne-au fost noua oferite doar de catre o singura companie, pe site-ul sau. Maine (poimaine, raspoimaine) citim altele....


Ahhhh, inca una rapida pe finalu` postarii (dar de pe al site)

Trainer-ul- Coach, facilitator sau mentor?

Ja, ja, das ist gut (o fi cu doi de t?) ! Ma voi culca absolut satisfacuta, dar si incitata pentru urmatoarele ore de intrebarea fara raspuns....



De ce mai scriu aici?

...cand scriu, ca de-o luna n-am mai semnalat nimic, cu toate ca-n luna asta muuuulte s-au cam petrecut, in special cu Scoala....
...pai scriu inclusiv pentru ca exista specimene ca asta din link, mai precis cel care si-a spus atat de ...aparte parerea lui despre nunta in pijamale : 'ar fi fost una UNICATA!' (sublinierea cu Caps ii apartine, probabil uimirea descoperirii cuvantului l-a determinat sa faca acest lucru). E la fel de posibil sa fi vrut doar sa se exprime mai plastic si sa o catalogheze drept ''furnicata'' (dezvaluindu-si astfel emotiile la doar imaginarea evenimentului, daramite consumarea lui) si sa-i fi tremurat mana pe tastatura. But then again, no.
A, am uitat sa va zic, semneaza 'marian buc', si asta ma pune un pic pe ganduri: marian bucuros, marian bucati, una bucata marian, bucata lu` marian, buca d-lui marian (hihihi), in mod sigur nicht 'marian buc(h)', si ezit doar pentru ca m-am obisnuit cu faimosul si inconfundabilul 'bucale' cand vine vorba de nefericitul oras.

marți, 16 septembrie 2008

La scoala. A doua zi

Hmmmmm. A doua zi. De dus, a dus-o tati, de luat - I`m in charge, cu bebe la pachet sa ia si ea aer, nu? Gandirea romaneasca de prestigiu international isi face simtita prezenta: parintii nu mai au voie in curtea scolii DELOC. Asteptam in strada, pe aleea in curba, in dreptul intrarii. Mai trec masini; unii fac cale intoarsa, poate cred ca-i manifestatie (sunt totusi ceva parinti, mai ales la astia mici). O doamna se-mpiedica de treptele de care va spuneam anterior (din dreptul intrarii) si cade, noroc ca pica alaturi, in iarba. Nu toti asteapta pe langa bordura, in strada (io nici n-as fi avut unde altundeva sa stau cu caruciorul), multi se inghesuie pe susnumitele trepte. Incep sa iasa copii. Da` cine-i mai vede in marea de parinti? Aberant ! incerc sa ma fixez pe poarta s-o prind pe-a mea exact cand iese, s-o pot striga macar. o vad, da` ce, credeti ca m-aude? aproape ca apuca sa iasa in strada cand finally ma vede. O iau rapid si incerc sa plec. In strada, un copilas de clasa I (coleg cu fie-mea) cauta pe cineva cunoscut din ochi; deocamdata nimeni, si e deja in strada, pentru ca tembelii nu s-au gandit cand le dau drumul din curte la astia mici, in a doua zi de scoala, ca poate intarzie vreun parinte, cu traficul asta, si ei ajung in mijlocul strazii singuri. I-am zis sa se duca inapoi in curte si sa stea langa ghereta sa astepte acolo. S-a dus. Si noi, spre casa, plus o mica plimbare.
Cat despre uniforma, raportez un nasture cazut la vesta; recuperat (in casa); cusut la loc. Vesta patata pe piept (cu lapte cica); spalat pata cu apa si sapun, usor, ca poate nu se usuca pana a doua zi; material de cacat, nu s-a luat pata; incerc maine cu detergent. Pantalonii (caci a fost cam racoare in opinia mea dimineata zilele astea pentru fusta) s-au frecat la tiv de marginea pantofilor; material de cacat, s-au format deja scame care atarna. Sacoul avusese manecile prea lungi; le-am dezlipit tivul (aveau termocolant in interior, doar am tras captuseala) si le-am recalcat cum trebuie. Una din ele a tinut doar ....pana azi. Recalc maine dimineata, odata cu camasa. Uniforma rezista dar n-o mai tine mult. Maine e a treia zi de scoala. Succes !

La scoala. Day One

Ploua infernal si noi ne caram, cu catel (- cea mare) cu purcel (- cea mica) inspre scoala, sa prindem deschiderea de la 'nove' (explicatii aferente in postul anterior). Treaba s-a 'deschis' in sala de sport pentru ca turna cu galeata, galagia a fost cinciplu amplificata de rezonanta scolii (nu ma corectati, stiu, si pe vremea mea se spunea cvintuplu), 3 clase de pitaci cu totul, colectiv la jumate pe cati am fost noi vreodata.
Una din invatatoare (nu a lu pitaca mea, slava Domnului!) ne sidereaza cu totul: tinerica, `naltuta, machiata asa, mai spre emo cu mult negru in jurul ochilor, ochi langurosi (iata, stiluri contradictorii, psihic labil? poate... :) ), un fel de jachetica rosie ca focu`, si-aci cade bomba, caci bomba ierea: fustita oarecum stransa pe corp, neagra, pana la genunchi, cu despicatura pe cracu` stang mai sus de jumatea pulpei (!!!!!), ciorapei negri transparenti cu model negru tigrat (!!!!!!!!) si pantofiori cu toc inalt usor sclipiciosi negri. Totul special pregatit pentru prima zi de scoala a micutzilor de clasa I (acu`, nu m-am hotarat, shcoala sau...scoala? cred ca nici ea n-a fost hotarata).
Final ziua 1 - uniforma rezista. fara pete, nerupta, fara jeg. A, si fara udarea picioarelor, mare lucru !

Am inceput scoala. Raportez. Before the Day-One

Nu io, io am terminat-o de mult, sau ea pe mine, ma rog. Fie-mea cea mare a 'intrat in sistem', cum imi place mie sa spun. A inceput caruselul. Si cum scoala se afla la noi in cartier, in capitala mandrei mele tarisoare despre care e vorba in aceasta poveste, recte blog, intamplarile legate de ea (de scoala) vor avea trasaturile caracteristice ale tarisoarei, nooo?
Before the day-one (mai precis in dupa-amiaza de duminica de dinainte de 15 sept): cand incepem scoala ? maine. maine cand? pai ultima stire (la noi) era de ora 9. Du-te si verifica, zice sotu`, un impatimit al jocurilor de noroc in ce priveste viata de zi cu zi (adica el pierde mai tot timpul :) in special in relatia cu statul).
Ma duc cu o prietena sa-i arat 3 strazi din Bucuresti toamna, nu noaptea (ierea orele 18 abia) pe drumul catre fostele noastre scoli, una viitoare a lu aia mica. Nu m-am gandit, nu m-am gandit ca e inchisa poarta in fata, nimeni in ghereta de paza, sa dam ocol zic, pana la intrarea din spate (mentionez ca urmare a apropierii alegerilor beneficiem de o scoala renovata din cap pana-n picioare, gard imprejmuitor ca la puscarie bashca doo gherete paza in dreptul celor doo intrari).
Ne plimbam pana la intrarea din spate. Buuuun. Poarta inchisa. Intru putin in panica (paranoia, deh), daca s-a schimbat ora, daca intarziem, daca.....hopa, aud voci din ghereta!
Fiti amabil, zic.....hmmngghhhhgg....FITI AMABIL !!...e cineva? ..... si iese EL. Jmecheru` ala de Caragiale - in spatele meu, tocmai se inspira pentru Cetateanul turmentat. 'Buna seara, va rog, ne lasati, sau ne puteti insoti pana la usa scolii sa vedem la ce ora este afisat ca este deschiderea maine?' 'Aaaaa, ati mai fost si ieri.' 'Da, siii?' 'Pai v-am retinut ca ati lasat poarta deschisa' 'N-am lasat-o decat pana am urcat treptele cu caruciorul (intrarea e in panta, of course); doamna cu care eram s-a intors si a inchis-o' 'Nu pot sa va las' 'Cand am fost nu se afisase nimic, doar mi-a zis cineva, vreau sa verific la ce ora este deschiderea, va rog' ....
.......'La nove....nove......la nove e deschiderea' 'Poftim? nu mai stiti romaneste? (ma infurii) da` dumneavoastra stiti ca este interzisa starea de ebrietate cand sunteti de paza?' - Caragiale imi da un ghiont sa ma-mpiedic, nu alta: 'da` de unde stiti ca sunt in stare de ebrietate?' 'Ei na......din experienta' (raspunsul meu pare sa-l fi descumpanit si repeta intrebator: din experienta?) 'Exact' ............il vedem plecand spre ghereta si speram ca vine cu cheia, sa verificam ora. Vine cu un inel de chei, alege una, o baga in yala portii, o freaca acolo de vreo 3 ori, o ridica in fata ochilor si mormaie: 'nu merge, nu pot sa va dau drumul' - si zambeste idiot, culmea, respectandu-si, probabil, ordinele de a nu da drumul nimanui sa intre in curtea scolii. Curte pazita de un paznic beat muci. Vive la Roumanie cu noi in ea !

joi, 11 septembrie 2008

Am revenit

N-am fost in vacanta.nu. am fost la concert la Iron Maiden. Si Bruce a avut toate inaltele la el. Si io am avut urechile larg deschise. Si mi-a cauzat. Si-am mai stat si-n fata langa boxe, sa nu-mi scape ceva. Si dupa concert am locuit vreo saptamana -doua langa cascada. Si am mancat zece zile perfuzii. Si pastile. Si mi-a fost frica de m-am kkt pe mine c-o sa crap, c-o sa-nnebunesc, ca or sa aiba copii mei o mama turbata, daca-or s-o mai aiba. Nu glumesc, a fost oribil. Mi-a fost FRICA. Frica aia care-ti ingheata creierul. Si io tin mult la creierul meu, asa neganditor cum e el. Si-atunci am luat sufletul si l-am folosit pe el. Ruginise putin conexiunea cu Doamne-Doamne (de nefolosinta, nu de alta) dar....a functionat, caci m-am rugat cum nu m-am rugat demult, sau poate niciodata, cu gandul la fetele mele, si s-au rugat si altii pentru mine si le sunt recunoscatoare mai mult decat pot s-o arat, si-am continuat sa mananc pastile .....si asa m-am mutat de langa cascada. Acum locuiesc mai departe, mai in luminis, mai canta greierii da` mult mai incet, ingnorabil, de altfel, ceea ce e bine, fata de acum o luna cand nu credeam sa mai ajung vreodata la vreun concert, nu credeam sa mai ajung vreodata undeva, de fapt, acum...pe 21 ma duc la Cohen, o sa ma vedeti pe gazon, io o sa fiu aia cu dopuri portocalii de urechi :). Toate astea astea poarta numele de Tinnitus, sau pe romaneste tiuit in urechi, da nu de orice fel, ci permanent, mereu, always, forever, sau cine stie? Oricum, ceva suficient sa te-nnebuneasca .... asta pana te-obisnuiesti...